Fenomenul gamification a început să mă intereseze în urmă cu câțiva ani după o conferință la care Enrico Banchi, profesor la Scuola di Palo Alto a abordat această temă despre modul în care poate fi aplicat în organizații. Asistăm la o „infuzie” puternică în organizații de resursă umană tânără crescută cu game controllere, gadget-uri și un mod de gândire dezvoltat în multitudinea de jocuri și acțiuni din lumea virtuală. Mecanismele funcționale în jocuri, cu alocarea de vieți, cu sisteme de recompensare în puncte sau altceva, dependența de acțiune au dezvoltat la această generație un mod de gândire ce a început să fie utilizat pe scară largă în multe companii. Motivul principal constă în faptul că tinerii nu mai reacționau la stimulii clasici descriși în teoriile elaborate cu câteva decenii în urmă și managerii s-au trezit cu angajați rebeli, non-conformiști care doresc să facă lucrurile în felul lor de multe ori la la limita regulilor, ba poate chiar „breaking the rules” motivând cu rezultatul obținut. Așa ne dăm seama că ne aflăm într-un plin proces de schimbare și managerii care nu adoptă atitudini și tehnici adecvate acestei generații nu vor reuși să conlucreze cu aceștia.
Ce este gamification? Foarte simplu definit, înseamnă folosirea tehnicilor de gaming: competiția cu alți jucători, sistemul de scor, reguli de joc, etc în companii astfel încât să transforme procese organizaționale greu digerabile în ceva plăcut, provocator și adaptat tinerilor.
Chiar daca acest mod de gândire a pus pe jar generațiile de manageri obișnuiți cu tehnicile anterioare de motivare, procesul gamification are mai multe avantaje:
- Se adaptează perfect dorinței naturale de competiție și de împlinire;
- Procesul de motivare este deja învățat, doar trebuie găsite recompensele adecvate;
- Crește participarea la procese care au o recompensă și astfel crește și productivitatea;
- Inspiră „jucătorii” să dezvolte „jocul” cu implicații în eficiență, rezultate sau chiar creșterea afacerii în ansamblu;
- Abordarea obstacolelor într-un mod mai relaxat și lista poate continua.
Și cei implicați în procesul de dezvoltare a resurselor umane s-au lovit de această paradigmă a ceea ce înseamnă gamification și cum poate fi folosit cât mai eficient cu putință, dar recunoscând și slăbiciunile generației de gameri din care probabil cea mai importantă provocare pentru noi este cum să faci ca un grup de oameni obișnuiți în mare parte să acționeze singuri să reacționeze împreună și să recunoască diferitele competențe și abilități și să gestioneze situațiile în mod optim.
Simulările, exercițiile și joculețele folosite în sesiunile de team building întotdeauna au ținut cont de aspectele specifice în gaming prin provocări, recompense și sisteme de punctare, dar acum cu atât mai mult le adaptăm și dezvoltăm noi exerciții și activități care să ofere provocări generațiilor de gameri, iar celor care încearcă să prindă din urmă gamification-ul să le facă mai ușoară tranziția. Însuși idea de team building este foarte apropiată de gamification pentru că urmărim obiective foarte serioase prin activități mai puțin serioase și unde greșelile nu afectează bunul mers al organizației, în schimb se pot trage învățăminte importante.
Este bine știut că „cine se aseamănă, se adună” și felul de a fi gamer să contribuie în procesul de integrare într-o echipă, dar asta dacă participanții află despre pasiunile comune și despre un mod de gândire specific, iar aici activitățile team building oferă nenumărate ocazii de a se cunoaște, de a scoate la suprafață numitorii comuni.
Activitățile de team building marca Teamplus sunt construite în jurul învățării experiențiale și de fiecare dată provoacă participanții să se joace pe baza unor reguli prestabilite, îndeplinind obiective, trecând la nivelurile următoare și găsind de fiecare dată resursele necesare pentru un „game over” cât mai bun și cu câștiguri importante la nivel de echipă. Accesați secțiunea Team building pentru a vedea cele mai recente programe.
